July 20, 2010

I don't do titles

Plănuiam azi să scriu despre altceva...am avut o zi frumoasă în care s-au nimerit toate ingredientele mele preferate, am plecat dimineaţă de acasă cu faţa mea obişnuită de fiinţă veşnic nemulţumită şi ştiu, sunt convinsă că străbunicul Nietzsche ar fi oricând mândru de mine. Am rezolvat la foc automat treburile de pe agenda zilei, ba chiar cred că am reuşit să strecor şi o gafă de mai mari sau mai mici proporţii. Restul zilei mi l-am petrecut cu Sonia şi s-a dovedit a fi unul din momentele "Thank God I have friends like these". Am plecat acasă cu zîmbetul pe buze ...un zâmbet de care se întâmplă atât de rar să fiu convinsă şi în interior. Revin şi spun că mi-a trecut prin minte să scriu despre ...hai să-l numesc un alt subiect superficial. I just got hit by a brick.

N-am curaj, nu mai am de mult curaj. Sunt cel mult mediocră. Mi-o asum. Iar acum, în ordinea firească a lucrurilor: renunţ! just like I always do. (Băi, consecvenţa e o virtute,băăăăi). Despre ce dracu' vorbim?
La revedere...