February 27, 2012

După 50 de ani, Florin Piersic „Hoinărind printre amintiri”


După jumătate de veac de carieră, la cei 76 de ani ai săi, neobositul şi inegalabilul Florin Piersic, a urcat vineri, de Dragobete, din nou, pe scena Casei de Cultură din Constanţa. Legendarul actor a fost aşteptat cu sufletul la gură de o sală arhiplină, după ce spectacolul fusese deja amânat de două ori din cauza vremii nefavorabile.

Pentru a celebra cum se cuvine cei 50 de ani de carieră în slujba privitorilor, actorul Florin Piersic a pregătit spectacolul itinerant „Hoinărind printre amintiri”. Recitalul actoricesc este conceput sub forma unui monolog interactiv, pe durata căruia artistul cântă, recită versuri şi deapănă amintiri din cei 50 de ani de existenţă trăită în lumina reflectoarelor.
Sala Mare a Casei de Cultură din Constanţa a fost arhiplină de constănţeni curioşi, afectuoşi sau nostalgici. Actorul şi-a făcut intrarea în scenă într-o discreţie nebănuită. Spectacolul a debutat cu o succesiune de imagini imortalizate de-a lungul vieţii personale şi profesionale a actorului Florin Piersic, pe un fond muzical din repertoriul său, căruia i s-a alăturat treptat, din umbră, suprapunându-şi vocea peste cea din melodiile din fundal.
Spectacolul de vineri seara a fost unul neobişnuit atât pentru public, dar şi pentru însuşi Florin Piersic. Pe durata a aproximativ trei ore, timp în care a coborât în rândul întâi, pentru a da mâna cu publicul şi pentru a discuta mai îndeaproape cu cei din sală, Florin Piersic a vorbit despre viaţa sa, despre carieră, într-un mod foarte deschis, plin de umor şi autoironie.
Îndrăgitul actor a reuşit să stârnească hohote de râs în public cu poveştile din tinereţea sa, pe când îşi dorea şi apoi când a devenit actor. Cu un entuziasm vizibil şi retrăind parcă momentul, Florin Piersic şi-a amintit de prima poezie recitată în public şi apoi la admiterea la Actorie în Capitală, „Nebuna” de George Coşbuc. Prima sa replică în teatru a fost „Să facem grevă!”, care i s-a părut nemaipomenită la acel moment şi pe care o repetase neîncetat zile în şir, dar pe care abia dacă a putut s-o rostească în timpul piesei, după ce se lovise zdravăn... „la noadă”.
Pe parcursul spectacolului, Florin Piersic a fredonat mai multe melodii, cu ajutorul cărora a schimbat cu uşurinţă starea publicului într-una sentimentală, melancolică, opusă hohotelor de râs. Cei prezenţi în sală, au trecut astfel, dintr-o extremă la cealaltă, printr-o largă varietate de trăiri şi emoţii.
Prin monologul „Hoinărind printre amintiri”, Florin Piersic face exact acelaşi lucru, cu momente de amuzament sau nu chiar atât de vesele, cu bravura omului care se conformează că realitatea vieţii nu poate fi mereu pe placul celui ce o trăieşte, dar cu bucuria născută din aceasta.
* * *
În urmă cu trei ani, Florin Piersic decidea să-şi scoată la lumină un talent pe care ani în şir l-a exploatat insuficient: acela de a cânta. El a lansat atunci albumul numit „Hoinărind printre amintiri”, un disc ce conţine zece piese pe versurile Andreei Andrei şi muzica lui Dan Iagnov. Întrucât compozitorul Dan Ignov a trecut în nefiinţă, în mod cu totul neaşteptat la mijlocul săptămânii precedente, Florin Piersic a ţinut să-i rezerve un scurt moment omagial în spectacolul său.